ORDIN nr.2.049 din 4 martie 2005
al ministrului culturii şi cultelor privind declasarea imobilului "Casa Nicolae T. Brotac", situat în satul Ceptura de Jos, comuna Ceptura, judeţul Prahova
vineri, 9 mai 2008
Prăbuşirea operei politice a lui Mihai (toamna 1600). Consolidarea poziţiei lui Mihai grăbeşte coalizarea tuturor fortelor politice nemulţumite de apariţia, în regiune, a unei noi puteri.
Este şi momentul ales de stările privilegiate din Transilvania, care, în Dieta de la Turda, întrunită la începutul lui septembrie 1600, se răscoală împotriva lui pentru "dăjdii neobişnuite" şi sarcini "care i-au slăbit". Poziţia lui Mihai era şubredă, multe din trupele lui staţionau în cele două ţări de dincolo de Carpaţi. În ajutor putea veni numai împăratul, care trimise pe generalul Basta cu 18 000 de oameni. Era însă, şi pentru Habsburgi, o bună ocazie spre a-şi apropia, în favoarea lor, stăpânirea Transilvaniei, în calea căreia se aşezase mereu Viteazul.
Astfel, oastea imperială se alătură răsculaţilor ardeleni. Lui Mihai nu-i rămăseseră, în ajutor, decât secuii, mercenarii cazaci şi balcanici şi ţărani recent încorporaţi, cu totul, 10-12000. Lupta s-a dat la Mirăslău, între Mureş şi dealuri, pe 18 septembrie 1600, şi a însemnat pierderea Ardealului. În acelaşi timp, oastea poloneză condusă de Zamoyski intră în Moldova, de unde, în bună parte, trupele lui Mihai se retrăseseră spre a-l ajuta pe domnul muntean să reziste în Transilvania.
Suceava s-a predat la 27 septembrie 1600, pentru ca, la 6 octombrie, redobândirea de către Movileşti a Moldovei să fie deplină. În noua situaţie, nu-i mai rămânea marelui domn decât să apere stăpânirea sa de început -Ţara Românească. Cu 16000 de ostaşi, el a dat lupta decisivă cu oştile poloneze la Bucov, pe Teleajen (20 octombrie), după ce, anterior, încercase inutil să-i reţină la Năieni şi Ceptura. Superioritatea artileriei inamice decise victoria acesteia şi Mihai a fost obligat să se retragă. Câteva zile mai târziu era înscăunat Simion Movilă, un interpus al polonezilor, acceptat aproape imediat şi de către otomani.
Pentru Mihai lupta nu se încheiase. Stăpân încă în Oltenia, împreună fiind cu o parte a oştilor sale, el spera să redobândească tronul de la Târgovişte, după iminenta retragere a forţelor poloneze. La 25 noiembrie, sorţii îi fură din nou împotrivă. Pierderea bătăliei de la Curtea de Argeşînsemna risipirea ultimelor speranţe. Buzeştii, care-i fuseseră alături tot timpul, se închinaseră noului domn, în timp ce Mihai luă drumul exilului.
Este şi momentul ales de stările privilegiate din Transilvania, care, în Dieta de la Turda, întrunită la începutul lui septembrie 1600, se răscoală împotriva lui pentru "dăjdii neobişnuite" şi sarcini "care i-au slăbit". Poziţia lui Mihai era şubredă, multe din trupele lui staţionau în cele două ţări de dincolo de Carpaţi. În ajutor putea veni numai împăratul, care trimise pe generalul Basta cu 18 000 de oameni. Era însă, şi pentru Habsburgi, o bună ocazie spre a-şi apropia, în favoarea lor, stăpânirea Transilvaniei, în calea căreia se aşezase mereu Viteazul.
Astfel, oastea imperială se alătură răsculaţilor ardeleni. Lui Mihai nu-i rămăseseră, în ajutor, decât secuii, mercenarii cazaci şi balcanici şi ţărani recent încorporaţi, cu totul, 10-12000. Lupta s-a dat la Mirăslău, între Mureş şi dealuri, pe 18 septembrie 1600, şi a însemnat pierderea Ardealului. În acelaşi timp, oastea poloneză condusă de Zamoyski intră în Moldova, de unde, în bună parte, trupele lui Mihai se retrăseseră spre a-l ajuta pe domnul muntean să reziste în Transilvania.
Suceava s-a predat la 27 septembrie 1600, pentru ca, la 6 octombrie, redobândirea de către Movileşti a Moldovei să fie deplină. În noua situaţie, nu-i mai rămânea marelui domn decât să apere stăpânirea sa de început -Ţara Românească. Cu 16000 de ostaşi, el a dat lupta decisivă cu oştile poloneze la Bucov, pe Teleajen (20 octombrie), după ce, anterior, încercase inutil să-i reţină la Năieni şi Ceptura. Superioritatea artileriei inamice decise victoria acesteia şi Mihai a fost obligat să se retragă. Câteva zile mai târziu era înscăunat Simion Movilă, un interpus al polonezilor, acceptat aproape imediat şi de către otomani.
Pentru Mihai lupta nu se încheiase. Stăpân încă în Oltenia, împreună fiind cu o parte a oştilor sale, el spera să redobândească tronul de la Târgovişte, după iminenta retragere a forţelor poloneze. La 25 noiembrie, sorţii îi fură din nou împotrivă. Pierderea bătăliei de la Curtea de Argeşînsemna risipirea ultimelor speranţe. Buzeştii, care-i fuseseră alături tot timpul, se închinaseră noului domn, în timp ce Mihai luă drumul exilului.
Astfel de mici producatori si procesatori de carne au devenit tot mai vizibili in Romania, mai ales prin investitiile pe care le-au facut cu ajutorul SAPARD. Un exemplu este compania Goodies'97 din localitatea Ceptura, judetul Prahova, care a investit circa trei milioane de euro intr-o fabrica de mezeluri, pentru care a obtinut si finantari de un milion de euro prin programul SAPARD. Unitatea, a carei constructie a fost finalizata recent, va avea o capacitate de productie de circa 25 de tone pe zi, urmand sa preia productia vechii fabrici a firmei, data in functiune in anul 2001.
Prahovenii cu talent în artele plastice şi cu aptitudini artistice au parte de o vară plină. Consiliul Judeţean Prahova le-a pregătit, la Ceptura, un Club de vacanţă, care are porţile deschise între 1 iulie şi 30 august.
Astfel, la Căminul cultural din Ceptura, Clubul de vacanţă le oferă celor mici o serie de activitati de indemanare si talent in pictura, artizanat, dar şi cursuri de dans, teatru şi cenacluri literare.
Autor : Alexandra DAMIAN
Marţi, 01 August 2006 - 11:40 AM
Astfel, la Căminul cultural din Ceptura, Clubul de vacanţă le oferă celor mici o serie de activitati de indemanare si talent in pictura, artizanat, dar şi cursuri de dans, teatru şi cenacluri literare.
Autor : Alexandra DAMIAN
Marţi, 01 August 2006 - 11:40 AM
Avantul Maneciu - primit cu "sarbe" pe teren, la Ceptura
Marti, 29 Noiembrie 2005 Printeaza articolul
Trimite articolul
Liderul ierarhiei Diviziei D, echipa Avantul Maneciu, ale carei vedete sunt trei fosti jucatori de "C", Constantin Opris, Marius Mihai si Daniel Stoian, este asteptat cu maxim interes pe oricare dintre arenele de fotbal prahovene. Numai ca, acest interes mai depaseste, cateodata, barierele bunului simt, diferite gazde sarind chiar calul. Asa cum s-a intamplat, recent, la Ceptura, acolo unde s-a iscat un conflict in toata regula, intre cele doua tabere, fiecare avand ceva de reprosat celeilalte. Din fericire totusi, pentru a nu-i da si batai de cap nou-instalatului presedinte al AJF Prahova, Silviu Crangasu, dupa cateva bruscari - asezonate chiar cu patrunderea pe teren a unor spectatori localnici -, situatia a fost detensionata si lucrurile au revenit la normal.
Avantul s-a impus, finalmente, cu scorul de 4-2, gandindu-se sa-si faca iarna car, pentru a avea, la vara, sanie - in vederea alunecarii spre Divizia C ! Pe cale de consecinta, in vacanta de iarna, care se apropie, se vor face diligente pentru aducerea la Maneciu a inca unui divizionar "C" - fundasul Ghita (Tricolorul Breaza). Planuri mari la Avantul, ce mai !
Dragos TRESTIOREANU, Marian CONSTANTIN
Marti, 29 Noiembrie 2005 Printeaza articolul
Trimite articolul
Liderul ierarhiei Diviziei D, echipa Avantul Maneciu, ale carei vedete sunt trei fosti jucatori de "C", Constantin Opris, Marius Mihai si Daniel Stoian, este asteptat cu maxim interes pe oricare dintre arenele de fotbal prahovene. Numai ca, acest interes mai depaseste, cateodata, barierele bunului simt, diferite gazde sarind chiar calul. Asa cum s-a intamplat, recent, la Ceptura, acolo unde s-a iscat un conflict in toata regula, intre cele doua tabere, fiecare avand ceva de reprosat celeilalte. Din fericire totusi, pentru a nu-i da si batai de cap nou-instalatului presedinte al AJF Prahova, Silviu Crangasu, dupa cateva bruscari - asezonate chiar cu patrunderea pe teren a unor spectatori localnici -, situatia a fost detensionata si lucrurile au revenit la normal.
Avantul s-a impus, finalmente, cu scorul de 4-2, gandindu-se sa-si faca iarna car, pentru a avea, la vara, sanie - in vederea alunecarii spre Divizia C ! Pe cale de consecinta, in vacanta de iarna, care se apropie, se vor face diligente pentru aducerea la Maneciu a inca unui divizionar "C" - fundasul Ghita (Tricolorul Breaza). Planuri mari la Avantul, ce mai !
Dragos TRESTIOREANU, Marian CONSTANTIN
Elevii de la Ceptura au primit cornuri mucegaite
Elevii Scolii cu clasele I-VIII din Ceptura sustin ca, zilele trecute, de la scoala li s-au oferit cornuri cu mucegai. Copiii au observat ca produsele de panificatie aveau o culoare ciudata, adica erau verzi si nu au mancat din ele. Conducerea unitatii de ?atamant spune ca nu poate verifica fiecare cutie cu iaurt si nici toate pungile cu cornuri si ca exista posibilitatea ca doua-trei ... in Telegraful De Prahova
Elevii Scolii cu clasele I-VIII din Ceptura sustin ca, zilele trecute, de la scoala li s-au oferit cornuri cu mucegai. Copiii au observat ca produsele de panificatie aveau o culoare ciudata, adica erau verzi si nu au mancat din ele. Conducerea unitatii de ?atamant spune ca nu poate verifica fiecare cutie cu iaurt si nici toate pungile cu cornuri si ca exista posibilitatea ca doua-trei ... in Telegraful De Prahova
joi, 8 mai 2008
Datele primarieiPersoane din primarie: Primar: Pană Gheorghe
Viceprimar: Pană Gheorghe
Secretar: Stănilă Ioana
Contabil: Modoran Maria
Numele satelor aflate in administratie: Ceptura de Jos, Ceptura de Sus, Şoimeşti, Rotari, Malu-Roşu
Suprafata: 4705 ha
Intravilan: 544 ha
Extravilan: 4161 ha
Populatie: 5263
Gospodarii: 1950
Nr. locuinte: 2175
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 4
Nr. licee:
Nr. universitati:
Asezarea geografica:
Activitati specifice zonei: Agricultură
Viticultură
Cultura pământului
Creşterea animalelor
Silvicultură
Activitati economice principale: SC S.E.R.V.E. SRL Ceptura
SC CRAMA Ceptur
SC APLAST SRL Ceptura
Obiective turistice:
Evenimente locale: Zile Cepturi, în fiecare an în lunile septembrie-octombrie
În fiecare zi de duminică piaţă (legume, zarzavaturi, cereale)
Facilitati oferite investitorilor: Zonă defavorizată conform HGR 206/25,03,2006
Proiecte de investitii: Reţea canalizare
Reţea apă potabilă
Reabilitare Cămin Cultural
Construire sală sportivă
Reabilitare primărie
Amenajări spaţii verzi
Pietruire drumrui comunale
Viceprimar: Pană Gheorghe
Secretar: Stănilă Ioana
Contabil: Modoran Maria
Numele satelor aflate in administratie: Ceptura de Jos, Ceptura de Sus, Şoimeşti, Rotari, Malu-Roşu
Suprafata: 4705 ha
Intravilan: 544 ha
Extravilan: 4161 ha
Populatie: 5263
Gospodarii: 1950
Nr. locuinte: 2175
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 4
Nr. licee:
Nr. universitati:
Asezarea geografica:
Activitati specifice zonei: Agricultură
Viticultură
Cultura pământului
Creşterea animalelor
Silvicultură
Activitati economice principale: SC S.E.R.V.E. SRL Ceptura
SC CRAMA Ceptur
SC APLAST SRL Ceptura
Obiective turistice:
Evenimente locale: Zile Cepturi, în fiecare an în lunile septembrie-octombrie
În fiecare zi de duminică piaţă (legume, zarzavaturi, cereale)
Facilitati oferite investitorilor: Zonă defavorizată conform HGR 206/25,03,2006
Proiecte de investitii: Reţea canalizare
Reţea apă potabilă
Reabilitare Cămin Cultural
Construire sală sportivă
Reabilitare primărie
Amenajări spaţii verzi
Pietruire drumrui comunale
Povestea satului
Spre sfarsitul anului 1447, satul Ceptura s-a inzapezit ca mai toate satele din Campia Romana: " Abia se mai ghicea, sub niste gurguie de nea proaspata din care itesc spre cerul sur, fumurile gospodariilor. Putine subtirele, ca sa nu fie vazute de turcii care s-au aratat spre sfarsitul lui noembrie, de Sfantul Andrei, pe drumul ce coboara spre Istrita." Asa povestea mos Pandele amintirile pe care le avea de la strabunici sai despre turci care au poposit o vreme pe meleagurile noastre si de la care satul nostru si-ar fi luat denumirea - Ceptura : "CEP" de la cepul de butoi, deoarece dealurile care coborau din munti, erau acoperite in cele patru zari de vita de vie, iar "tura" de la comoara descoperita de ceptureni: o oala cu monezi turcesti, denumite "ture". Decoperirile arheologice din Budureasca, la nordul Cepturei, atesta faptul ca satul nostru era cunoscut cu mult inainte de cele povestite mai sus. In scrierile acestora, denumirea satului provine de la cuvantul "cepi" ce denumeste taiatul viei -- ocopatie stramosasca.
Satul numara atunci vreo 20 de case mari din lut in Vatra Obstei, alte 20-30 de bordee mai spre camp de-a lungul paraului Ceptureanca si pe sub dealuri.
Astazi, comuna Ceptura, formata din cinci sate: Ceptura de jos, Ceptura de sus, Soimesti, Rotari si Malul Rosu, se resfira pe mai multe dealuri si vai abrupte, care coboara in trepte spre sud facand trecerea spre campie. Pe ele cresc pomi roditori, dar vita de vie ocupa mari suprafete, in special pe pantele dealurilor. Spre nord-est Ceptura este inconjurata de paduri seculare. Exista in sat o casa, cunoscuta ca fiind cea mai veche, ce pastraza stilul vechi de constructie, taranesc, cu prispa.
De cand se stiu, cepturenii se ocupa cu cultivarea cerealelor, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor si mineritul. Ei au stiut sa imbine intodauna armonios harnicia pe ogoare cu cantatul si jocul, fiind pastratori unor minunate traditi: plugusorul, mascatii, capra si multe alte colinde, cum nu se mai afla in alte sate.
extras din: "ISTORIA ORALA a traditiilor si mestesugurilor cepturenilor de odinioara"
lucrare realizata de elevii Scolii Generale Ceptura - Prahova
Spre sfarsitul anului 1447, satul Ceptura s-a inzapezit ca mai toate satele din Campia Romana: " Abia se mai ghicea, sub niste gurguie de nea proaspata din care itesc spre cerul sur, fumurile gospodariilor. Putine subtirele, ca sa nu fie vazute de turcii care s-au aratat spre sfarsitul lui noembrie, de Sfantul Andrei, pe drumul ce coboara spre Istrita." Asa povestea mos Pandele amintirile pe care le avea de la strabunici sai despre turci care au poposit o vreme pe meleagurile noastre si de la care satul nostru si-ar fi luat denumirea - Ceptura : "CEP" de la cepul de butoi, deoarece dealurile care coborau din munti, erau acoperite in cele patru zari de vita de vie, iar "tura" de la comoara descoperita de ceptureni: o oala cu monezi turcesti, denumite "ture". Decoperirile arheologice din Budureasca, la nordul Cepturei, atesta faptul ca satul nostru era cunoscut cu mult inainte de cele povestite mai sus. In scrierile acestora, denumirea satului provine de la cuvantul "cepi" ce denumeste taiatul viei -- ocopatie stramosasca.
Satul numara atunci vreo 20 de case mari din lut in Vatra Obstei, alte 20-30 de bordee mai spre camp de-a lungul paraului Ceptureanca si pe sub dealuri.
Astazi, comuna Ceptura, formata din cinci sate: Ceptura de jos, Ceptura de sus, Soimesti, Rotari si Malul Rosu, se resfira pe mai multe dealuri si vai abrupte, care coboara in trepte spre sud facand trecerea spre campie. Pe ele cresc pomi roditori, dar vita de vie ocupa mari suprafete, in special pe pantele dealurilor. Spre nord-est Ceptura este inconjurata de paduri seculare. Exista in sat o casa, cunoscuta ca fiind cea mai veche, ce pastraza stilul vechi de constructie, taranesc, cu prispa.
De cand se stiu, cepturenii se ocupa cu cultivarea cerealelor, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor si mineritul. Ei au stiut sa imbine intodauna armonios harnicia pe ogoare cu cantatul si jocul, fiind pastratori unor minunate traditi: plugusorul, mascatii, capra si multe alte colinde, cum nu se mai afla in alte sate.
extras din: "ISTORIA ORALA a traditiilor si mestesugurilor cepturenilor de odinioara"
lucrare realizata de elevii Scolii Generale Ceptura - Prahova
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
